luni, martie 31, 2008

"La moartea unui clovn"

Alina Mungiu via Romania libera

A murit zilele acestea un vechi prieten de-al meu, George Pruteanu. Corul fals si galagios de la moartea lui tinde sa ascunda faptul ca aceasta celebritate care a murit saptamana trecuta era un ratat, adica un om exceptional de inzestrat care nu a reusit sa-si valorifice darurile.

Ma simt datoare sa scriu despre George, nu pentru el (tacerea ar fi cel mai bun omagiu care s-ar putea aduce memoriei lui), ci pentru toti oamenii sub 35 de ani care au doar o idee vaga cine a fost el si nici o idee cine ar fi putut fi. Necrologul lui scris de amatori se citeste asadar ca o lista de falsuri, pentru ca George nu era de fapt profesor universitar (nu avea nici o acreditare reala), nici ziarist (in toata viata lui nu scrisese o piesa jurnalistica autentica), nici comentator (refacea pe site-ul lui un fel de Romanie Mare mai slaba) si cert nu lingvist (nu a publicat in viata lui o lucrare academica adevarata in acest domeniu). si de fapt ar fi putut fi mult mai mult decat toate astea laolalta.


Ne-am cunoscut la Iasi, unde am fost repede pusa in garda contra lui de oamenii din grupul de disidenti ai lui Dan Petrescu, care nu aveau incredere in el, desi intelectual le era foarte aproape. Reputatia lui inca din 1989 era ca fusese recrutat de Securitate cand fusese prins furand din teribilism niste zacusca si o glastra de flori. Am incercat sa-l aduc la "Convorbiri literare" ca sa aiba si el o slujba, dar nu am reusit, m-a oprit opozitia colegilor. George nu facea lucrurile mai simple, facea vesnic pe nebunul si ne exaspera pe toti. La "Opinia studenteasca" a vrut sa intre intr-o sedinta de redactie unde nu avea ce cauta si de suparare ca nu l-am primit ne-a baricadat pe afara cu dulapuri si maturi. A plecat finalmente la Bucuresti, unde ne-am regasit cateva luni mai tarziu. L-am adapostit in camera mea de hotel cand au venit minerii: am fugit pe usa din spate tinandu-ne de mana.
Cand am devenit redactor-sef la trustul Expres, George avea o rubrica la noi. Era un fel de pamflet amuzant. Intr-o zi insa a schimbat tonul. Mi-a dat pe post de rubrica un text lingusitor, penibil, in care facea elogiul tuturor celor in pozitia de a-l ajuta cu ceva, cu mine in frunte. L-am chemat si i-am spus sa continue sa rada de oameni, ca acolo e forta lui, la scris, si ca eu nu public "limbi" pe fata, despre mine sau despre altii. Mi-a explicat ca e singur pe lume, nu are casa la Bucuresti si asa mai departe. I-am replicat ca nici eu nu aveam. El a subliniat ca eu eram pe cale sa ma marit cu un barbat care avea si ca fiecare se descurca cum poate. Colaborarea noastra a luat sfarsit.


Cand am devenit director la televiziune, George a venit de indata sa imi propuna "Doar o vorba sat-i mai spun", emisiune care rulase pe Tele7, un post fara audienta. si-a negociat un contract foarte profitabil pentru el. Dar, cum publicul iubea emisiunea, am acceptat. Problemele au inceput cand ambitiile lui politice au luat in mod neasteptat avant. Mi-a explicat ca este cel mai popular om din Romania conform unui sondaj dintr-un ziar. I-am explicat ca sondajul nu era reprezentativ si ca increderea oamenilor nu se muta de la gramatica la politica. Nu mai era multumit sa fie un simplu deputat taranist si incepuse sa faca propaganda sovina antimaghiara. In unele seri incerca sa aduca subiectul si pe post. Pe masura ce George se lua mai in serios, audienta lui scadea, asa cum ii prezisesem. Pana la urma, departamentul de programe l-a scos de pe ecran, iar eu nu m-am opus. Cam tot atunci l-au expulzat si taranistii din partid.
George fusese un antipesedist convins. Cu toate astea, s-a dus imediat la PSD. Dar la primele alegeri nu a capatat locul pe lista pe care si-l dorea si asa a ajuns la PRM. Scrisese violent contra lui Vadim Tudor. George apartinea unei populatii minoritare. Nu avea ce cauta la nationalisti. Cariera lui de politician nationalist a fost cea mai oribila, ca acei evrei care colaborau cu nazistii. Lipsisem mult din tara si nu mi-a venit sa cred cand m-am intors. Nimeni nu mai vorbea cu el din lumea buna. Devenise doar invitatul favorit al talk-show-urilor de mana a treia, unde nu se duce nimeni.


In anul 2004 George a fost pe lista neagra a Coalitiei pentru un Parlament Curat, pentru traseism. Ne-am vazut intre doua usi la o televiziune. Era o caricatura a lui insusi. Clovn fusese toata viata, dar acum devenise unul patetic, care recita exact ceea ce l-ar fi facut sa roseasca in timpurile lui bune. Fostul autor de filme artizanale porno si traducator din scriitori deocheati francezi, un ateu convins, nu mai vorbea decat despre neam si Dumnezeu. Nu mai convingea. Votantii nu l-au mai ales.
Poate nu e limpede de ce l-am iubit pe George si de ce ramane singurul barbat pe care am incercat sa-l adapostesc de mineri. In primul rand, pentru ca m-a aparat in aprilie 1990, cand am propus la primul congres al ziaristilor liberi ca oamenii care l-au proslavit pe Ceausescu sa nu mai aiba dreptul sa scrie. Eram foarte tanara pe atunci si George cu inca vreo doi s-a asezat intre mine si trupa care a vrut sa ma linseze dupa aceasta propunere. In al doilea rand, pentru ca inainte de a descoperi televiziunea de pierzanie era un intelectual de mare calitate, desi cam decadent, traducea Infernul lui Dante si recita din Apollinaire. Era si un critic literar onorabil, care promitea sa devina un critic chiar foarte bun. Dar nu a dus niciodata la bun sfarsit nici un proiect maret din cele pe care le-ar fi putut face. Era mult mai simplu sa fie vedeta la televizor sau clovn politic.


Clovnul George Pruteanu a fost mult mai tare ca omul de cultura George Pruteanu, de a carui moarte s-a facut finalmente vinovat. Dar aceasta crima s-a petrecut mult mai demult decat vinerea trecuta. Cand Cristian Tudor Popescu m-a certat intr-un articol de-al lui prin 2003 ca i-am spus lui Pruteanu "George" cu lacrimi in ochi intr-o emisiune, in loc sa-l injur cum merita, avea perfecta dreptate. Atunci imi dadusem eu brusc seama ca George Pruteanu al meu era mort si am inceput sa-l plang in direct. De asta azi nu mai am lacrimi la a doua lui moarte, a carei lectie este ca si cel mai mare talent poate muri de prea putin caracter intr-o societate ca a noastra. Asta e singura lectie a tragicomediei care a fost viata prietenului meu George Pruteanu.

miercuri, martie 26, 2008

Ce se mai intimpla prin America, partea a doua.

Starul alegerilor primare a fost de departe Obama. A cistigat acolo unde nu se astepta nimeni, nu a facut greseli, a impus ritmul si mesajul campaniei,a devenit principala tinta a republicanilor, stringe mii si zeci de mii oriunde se duce cind ceilalti se chinuie sa adune citeva sute. Pina saptamina trecuta singurul mesaj pe care l-a avut a fost ca e un candidat al viitorului cind ceilalti prin parcursul lor sint oameni ai trecutului. L-au votat pina acum cei tineri indiferent de rasa, afro-americanii, cei cu studii. nu l-au votat barbatii albi fara studii, muncitori "blue collars", latinos.

A evitat premeditat sa vorbeasca despre probleme rasiale. Si-a atacat elegant adversarii si a evitat sa fie populist.
A cistigat simpatie pt ca e diferent de ceilalti. Nu a fost implicat in scandaluri, nu e vazut ca un politician versat, promite ca va schimba totul fara sa faca revolutie. Dupa 200 de democratie inca mai prinde mesajul cu schimbarea. Electoratul lui nu cred ca il ia foarte in serios in ceea ce spune, dar le place mesajul si ideea de avea un presedinte diferit fata de ce a fost in trecut. Ei stiu ca oricum nu se vor schimba prea multe doar cu un presedinte, dar macar sa fie putina variatie. Idee de rocada Bush-Clinton ii intoarce pe multi impotriva lui Hillary. Nimeni nu pune la indoiala ca ea are mai multa experienta, dar stiu cu totii ca are si multi dusmani si ca multe usi i se vor inchide numai datorita vechilor scandaluri si dusmanii.
Pina de curind, toata campania parea un mars triumfal al lui obama catre nominalizare si apoi intr-o lupta cu un batrinel de 72 de ani care e semi-paralizat si supravietuitor de cancer (care e si preferetul meu) in care toti il vedeau triumfind.
Lucrurile au luat-o razna cind au iesit la suprafata citeva fragmente din predicile pastorului de la biserica pe care o frecventeaza obama. Nu numai ca god bless america a devenit god damn america, dar 9/11 e binemeritat de americani si multe altele. toata lumea stie ca asa gindesc elitele afro-americane. dar obama suna altfel. toti sperau si inca mai spera ca el e diferit. nu numai ca a fost crescut de o bunica alba si nu a prea frecventat ghetourile din inner city. dar a beneficiat si de discriminarea pozitiva si a facut cu succes scoli bune. desi nu a fost niciodata in europa, da niciodata, a copilarit in indonezia si s-a plimbat prin kenya. Probabil ca va cistiga nominalizarea democratilor, matematic hillary nu mai poate cistiga decit printr-o minune, dar deja obama numai pare invincibil.
discursul pe care l-a tinut acum o saptamina, a a reusit sa mai calmeze lucrurile. pina si adversarii l-au laudat, a fost direct si nu s-a facut ca nu stie despre ce e vorba. era vorba de prietenul lui si de nasul lui de casatorie si al copiilor lui. era vorba de cel care il ajutase sa isi face o cariera in comunitate de unde a plecat apoi sa isi cistige locul in senat si acum, probabil, nominalizarea. explicatia lui: pastorul e un om al generatiei lui. cu toate bunele si relele.
obama e o alta generatie, cu o alta experienta de viata. nu il reneaga, asa cum nu isi reneaga (disown) bunica alba care nu voia sa aibe de a face cu negri. daca explicatia asta o sa tine, o sa vedem. oricum va avea multe de explicat, iar clipurile incriminatoare vor fi reluate la infinit in toamna.
Dupa tot acest scandal, Obama mi-a devenit mai simpatic si inteleg mai bine de ce si-a ales acest stil de campanie aparent superficial. Miza candidaturii lui e imensa. Acum 40 de ani negrii abia cistigau dreptul de vot in statele din sud, iar acum au o sansa reala de a cistiga. Candidatul republicanilor e si el un om cu capul pe umeri si sansele de a fi o campanie curata sint destul de mari. Mai sint multe grupuri care au tot interesul sa bruieze campania. Dar ce-o fi, om vedea peste citeva luni. La inceputul lunii mai , probabil ca vom sti si alesul democratilor.
Acum linkurile:
Citeva fragmente ale pastorului Wright (care e absolvent al scolii de teologie, Divinity School, de la universitatea din chicago unde probabil l-a audiat si pe Mircea Eliade) le puteti vedea aici
Discursul lui Obama din Philadelphia in care renuntind la artificiile oratorice obisnuite ale unei campanii electorale americane raspunde la ultimele atacuri si care probabil va intra in istorie ca unul din celel mai memorabile discursuri, mai ales daca Obama va cistiga nominalizarea, il puteti vedea aici.
Un eseu video care pune in context istoric nominalizarea lui obama il puteti vedea aici.
un clip pro-obama, "Yes we can", care a facut cariera pe youtube il vedeti aici.

sâmbătă, martie 22, 2008

Ce se mai intimpla prin America

Putina istorie. Inainte de a fi a ales guvernator al New Yorkului, Elliot Spitzer a fost procuror sef (general attorney) al statului new york unde a fost ales de 2 ori (da, aici procurorii sefi sint alesi si nu numiti). Vreme de 8 ani si-a capatat un renume urias prin procesele pornite si cistigate impotriva marilor corporatii (banci care impuneau tot felul de comisioane artificiale, firme de pe Wall Street care faceau tranzactii dubioase, case de prostititutie care isi ingrijeau cu spor businessul etc, etc). Multi au fost arestati, amenzi de

sute de milioane etc.
Cind a decis sa candideze pentru functia de guvernator, nimeni nu a fost surprins. A cistigat fara probleme cu 70% din primul tur. Deja toata lumea il vedeau un candidat cu sanse mari pentru alegerile prezidentiale. Numai ca nu a fost sa fie.
Acum doua saptamini, new york times publica "guvernatorul implicat intr-o afacere de prostitutie". orice om normal intelege ca guvernatorul avea o afacere de gen. In citeva ore, stirea s-a transformat in "guvernatorul a folosit serviciile unei case de prostitutie". nu a mai contat nuanta, la citeva ore dupa ce prima stire a aparut, guvernatorul alaturi de sotie a confirmat stirea. Pentru doua zile l-au bombardat din toate directiile. Republicanii cu o placere deosebita au inceput sa vorbeasca despre impeachment. In a treia zi si-a dat demisia.
Un guvernator ales cu 70%, un fel de Corrado Catani al americii, "seriful din Wall Street", a trebuit sa demisioneze pentru ca a folosit serviciile unei case de prostitutie. Him. Adevarul ca daca ar fi ramas, ar fi fost imposibil sa mai faca ceva. Ar fi fost asaltat permanent din toate directiile ziaristi, parlamentarii din opozitie, anchete de tot felul.
La el marea problema a fost ca s-a dovedit a fi un ipocrit. In public era un mare luptator pt combaterea prostitutiei ( a promovat legi mai dure, a arestat, a tinut discursuri etc), iar in privat...Nimeni nu l-ar mai fi luat in serios. Multi glumeau ca daca ar fi fost Bill Clinton prin intr-un scandal asemanator, nimeni nu ar fi comentat prea mult.
Cum l-au prins? La citi dusmani avea, nu cred ca a fost prea greu. Au folosit exact aceleasi metode pe care le folosea el ca procuror. Ascultari de telefoane, urmarirea tranzactiilor bancare etc.Totul a pornit cind banca lui a vazut niste tranzactii ciudate in contul lui (o tranzactie mare a fost impartita in operatii multiple ca sa nu atraga atentia) Banca a vazut ca toate tranzactiile mergeau catre o companie fictiva si cu suspiciunea de coruptie au raportat-o la FBI. Dupa ce a zacut citeva luni, au pornit ancheta. Inregistrari de telefoane, urmariri etc. Cind s-a lamurit ca nu e coruptie, au continuat. Toti spun ca e ceva fara precedent ca FBI_ul sa ancheteze un politician pt folosirea unei prostituate. De fapt acum se chinuie sa il acuze de ceva ilegal. Au gasit o lege din 1910 in care transportarea unei prostituate dintr-un stat in altul e o crima federala. Cum el a dat telefon ca fata sa vina din New York in Washington DC unde participa la audiere la parlament si el a platit biletul de tren, ar putea fi interpretata ca o incalcare a legii(lege pt care toti se chinuie sa vada daca a fost folosita vreodata in ultimii 50 de ani) Se mai uita sa vada daca tranzactiile financiare sint facute legal si/sau din bani publici etc. Probabil ca nu o sa gaseasca nimic si nu o sa fie condamnat. Cariera lui in viata politica s-a terminat, iar in timpul conferintei de presa in care isi anunta demisia, se desfaceau sticle de sampanie pe wall street si indicile bursier a crescut cu citeva puncte. Intre timp, din detaliile raportului FBI ziarele au gasit-o pe cea care a fost subiectul scandalului. Cum contul ei pe MySpace era public, pozele au aparut peste tot. O melodia a ei care se vindea pe un site obscur a fost cumparata de 200 000 in 2 zile. Oferte de milioane de dolari pt poze, carti, filme ii vin din toate directiile. O cariera de succes se profileaza si o noua vedeta a aparut.
Partea si mai simpatica e povestea vice guvernatorului care intre timp a devenit guvernator. Dupa ce a depus juramintul, primul guvernator de culoare al statului new york -in toata america guvernatorii de culoare ii numeri pe degete, a tinut o conferinta de presa, bineinteles alaturi de sotia iubitoare, si s-a grabit sa recunoasca toate relatiile extra-maritale pe care el si sotia lui le-au avut. Deja lumea se plictisise si nu a mai contat prea mult. Ma rog, pina la urmatoarele alegeri.
Acum trebuiau sa voteze bugetul.
Gata.O sa revin cu linkurile din nyimes si explicatiile pe care le-au dat pt titlurile aiurea de la inceput.
Intr-un alt mesaj, o sa va povestesc despre obama si ultimele lui probleme.
Articolul initial il gasiti aici
Articolul in care povestesc cum a pornit si s-a desfasurat ancheta e aici. Povestea fetei e aici
Toata articolele din New York Times le gasiti aici
Ce s-a scris in Newsweek pe tema asta, gasiti aici

vineri, martie 07, 2008

(Micro)blog

Anul trecut a facut senzatie, acum e copiat de toata lumea si toti se intreaba cind va fi cumparat de unul din greii internetului (google a cumparat deja o clona si serviciul va fi incorporat in noul lor sistem de operare pt telefoane mobile). E un serviciu de micro-blogging. da, blogurile deja sint prea web2.0 mesajele postate trebuie sa raspunda la o singura intrebare: Ce faci acum? Raspunsul nu trebuie sa aibe mai mult de 150 de caractere. Poti posta usor de pe orice calculator sau  telefon mobil. E deja un verb comun si se numeste... Twitter. let's twitter together:)